Pentru ce sa-ti dau in dar vreo lacrima de-a mea?
Un suflet lin aveam si acum…mi l-ai taiat meschin…
Ori poate am visat prea mult si nu m-am luat cu lumea.
Sau poate chiar am uitat de cruntul meu destin…
Of copil frumos ce esti si crezi ca esti barbat…
Ai ucis un trandafir frumos si ne-nfricat.
Te-ar fi iubit si tu o stii dar aspru-ai judecat,
Ca un copil naiv si dur, cu gand intunecat….
Caci ti-am oferit in dar, o sansa la iubire
Si tot ce vad acum e-o frageda orbire.
N-ai vrut sa crezi, n-ai vrut sa ierti
Si sa pastrezi un suflet? nimic n-ai sa inveti…
A doua sansa de-o vei vrea, va fi mult prea tarziu
Nu meriti nici macar atat, dar poate am sa-ti scriu…
…Odata sa iti spun, ca totusi …te-am iertat
Dar sa nu uiti copile! Iubirea-mi pentru tine…demult a incetat…
20 comments:
Nimeni nu are dreptul sa se joace cu sufletele noastre. Si totusi, noi insine dorim ca aceste fapte sa se petreaca. Pana la urma, e tot ceea ce avem.
Mi-s dragi si mie scrierile tale. :)
Multumesc frumos...
Ideea e ca inconstient dorim ca aceste fapte(precum ai afirmat tu) sa se petreaca :)..
La urma urmei totul face parte din experienta noastra!
Imi displace Freud si a sa teorie a inconstientului. Eu cred totusi in libertatea faptelor noastre. Cred ca tot ceea ce facem, facem in mod voluntar. Iar inconstientul si intreaga psihologie nu sunt decat niste scuze sau justificari, de care, uneori, sunt utile - dar asta nu inseamna ca sunt si adevarate.
:))) Nu mi-a placut niciodata Freud...eu am vorbit din perspectiva mea si a unor constatari pe care le-am efectuat de- lungul timpului...
Nu contest faptul ca libertatea ocupa un loc inegalabil pentru fiecare om...chiar si eu cred in asta...dar ..din perspectiva mea..in aceste versuri am scos in evidenta inconstienta mea :)
Eliberarea ca inconstienta? Sau inconstienta ca eliberare? Nu stiu pe unde am citit asta: "Vrei sa cunosti bucuria? Cere-o betiei si inconstientei!" :D
Nici una nici alta :)
Titlul reprezinta defapt faptul ca am reusit in ultima vreme sa ma "descarc" ...am tinut in mine atata ranchiuna incat..aceste versuri sunt rezoltatul eliberarii mele :)
Oamenii cu ranchiuni nu pot uita nimic, traiesc mai mult in trecut. Poate ca de aici ni se trage si drama.
Se prea poate...o perioada voi trai in trecut ...But not for long ;))
Trecutul e singurul timp real. Viitorul nu exista iar clipa, imediat cum te agati de ea, devine trecut. Spunea Octavian Paler, daca nu ma inseala memoria.
Sunt de acord...ceva asemanator am auzit intr-un film..o vorba care m-a marcat :)
"yesterday is hitory..tomorrow is a mistery..but today is a gift..that is called the present"
"yesterday is history..tomorrow is a mistery..but today is a gift..that is why called the present"
cu scuzele de rigoare :))
Totusi, cel mai frumos este sa traiesti in afara timpului! Sa ignori pur si simplu timpul, sa-ti spui ca nu exista. Asa cum zeii sau copiii isi spun ca nu exista moarte. :)
Daaa..e minunat sa traiesti inafara timpului..dar cu cineva alaturi de tine...nu singur!
Cel putin asa e pentru mine :)
Nu ti se pare ciudata o conversatie prin intermediul comentariilor?
E obositor sa te plimbi de pe un blog pe altul. :P
Ba da si ce propui?:P
sa iertam toate, pentru ca si noi poate o sa ajungem o data in viata sa vrem sa fim iertati ,,,
Sunt de acord cu tine...dar sa ierti la infinit? nu prea mai poti la un moment dat..sau daca poti..reusesti tarziu sa ierti in totalitate :)
ce bine m-ai inteles. serios spun! credeam ca nu prea o sa se inteleaga mesajul, dar cam asa e cum ai scris in comentariu :)
referitor la iertare ... orice neiertare e ca un fel greutate care atarna de sufletul tau. iertand iti faci tie cel mai mare bine. scapi de o povara. si decat niciodata, mai bine mai tarziu, dar sa ai tot timpul in minte sa nu fie PREA tarziu :)
I know :) thank you for your words!!
Post a Comment