Albul norilor de plumb
Se-aduna iar pe gene.
Incet si ochii se ascund
Si stau la colt de veghe.
Si inima timida, iar...
Se zbate fara sunet
Caci un impuls strabate clar...
Intregul nostru suflet.
Oroarea primelor priviri,
Si ne-ntelesul glas,
Adulmeca dulce, uimiri...
Mai arde-un singur pas...
No comments:
Post a Comment